Populația Europei se confruntă cu un proces accentuat de îmbătrânire, iar România nu face excepție. Natalitatea scăzută este unul dintre factorii care contribuie la această situație, precum și creșterea calității vieții, ceea ce conduce la creșterea speranței de viață.
Se estimează că populația peste 65 de ani va reprezenta jumătate din populația cu vârste între 15 și 65 de ani până în 2060, conform unui studiu al Comisiei Europene.
Acest lucru se răsfrânge în mod negativ asupra mai multor aspecte privind economia țărilor europene, precum serviciile de sănătate și cele sociale destinate populației în vârstă, dar și asupra pensiilor din sistemul de stat.
Nu există un model unic de pensie în țările UE, însă majoritatea țărilor din centrul și estul Uniunii Europene au adoptat sistemul celor 3 piloni – pilonul I reprezentând pensia garantată de stat, pilonul II reprezentând pensia privată obligatorie și pilonul III reprezentând pensia privată facultativă.
Acest model a fost adoptat și în România, pilonul I fiind bazat pe schema de finanțare PAYG – solidaritate între generații. Asta înseamnă că cei din câmpul muncii de astăzi contribuie din salariul brut cu un procent către fondul de pensii publice, fond din care se plătesc pensiilor celor pensionați tot astăzi.
Iar când cei din câmpul muncii de azi vor ajunge la vârsta pensionării, cei din câmpul muncii de atunci le vor plăti efectiv pensia.
Riscurile sistemului public de pensii bazat pe solidaritatea între generații
Cel mai mare risc al sistemului public de pensii pilonul I, așa cum este el în România, este dat de faptul că statul trebuie să asigure sustenabilitatea finanțelor publice.
Mai exact, măririle pensiilor publice trebuie corelate cu creșterile bugetului de stat astfel încât să existe un echilibru între fondurile folosite pentru plata pensiilor și fondurile folosite pentru dezvoltarea țării (cum ar fi investițiile în infrastructură).
Un alt risc al sistemului public de pensii din România este numărul ridicat al celor care se pensionează anticipat.
Comisia Europeană a estimat în studiul Joint Report on Pensions – Country Profiles că până în 2060 populația de peste 65 de ani din România va crește cu 40% față de populația activă. Un exemplu simplu ar fi acela că 100 de persoane active în câmpul muncii vor plăti în 2060 pensiile a 140 de pensionari.
La ce să se aștepte românii care vor ieși la pensie în 20-30 de ani
Chiar dacă estimările din urma studiilor Comisiei Europene sunt descurajatoare, nu doar cei care vor ieși la pensie peste 40 de ani vor fi afectați de trendurile de îmbătrânire a populației din România.
Specialiști precum Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, avertizează că efectele îmbătrânirii populației se vor resimți chiar mai repede, chiar din 2030-2035.
Românii care vor ieși la pensie atunci vor depăși ca număr populația activă în câmpul muncii, dacă trendurile actuale se mențin. Astfel pensia pilonul I va fi prea mică pentru a susține un trai decent, aducând o bună parte din populație la limita sărăciei.
Cum îți asiguri un trai decent la pensie?
Vestea bună este că pilonul II de pensie nu este dependent de pilonul I, iar banii pe care îi acumulezi acolo până la vârsta de pensionare rămân ai tăi. Însă procentul cotizației către pilonul II de pensie este unul redus.
De aceea, specialiștii recomandă să economisești și să investești cât mai eficient în perioada în care ești activ în câmpul muncii.
Cea mai simplă variantă este să alegi o pensie privată facultativă, care-ți oferă flexibilitatea de a plăti lunar sau periodic o sumă de care dispui pentru ca atunci când ieși la pensie să te bucuri de un fond consistent.