Piețe financiare se formează la nivelul fiecărei țări, însă au anvergură internațională, cu implicații la nivel economic, politic, social. În acest context, cursul valutar este influențat de evoluții și evenimente care afectează cererea și oferta pentru o monedă în raport cu alte monede. Iată care sunt cei mai importanți 10 factori macroeconomici, cu impact major asupra valutelor:
Ratele dobânzilor
O rată a dobânzii mai mare într-o țară face ca investițiile în acea țară să fie mai atractive. Investitorii străini caută randamente mai bune pentru capitalul lor, astfel că vor fi mai înclinați să investească în active denominate în moneda acelei țări, cum ar fi obligațiunile guvernamentale sau depozitele bancare. Creșterea cererii pentru active financiare denominate în moneda locală determină creșterea cererii pentru acea monedă. Aceasta duce la aprecierea monedei pe piața valutară internațională crescându-i valoarea față de alte valute.
Ratele dobânzilor mai ridicate atrag intrări de capital străin în țară, deoarece investitorii globali transferă fonduri pentru a beneficia de randamente mai bune. Aceasta crește cererea pentru moneda națională și, implicit, valoarea acesteia. Nu este suficient ca ratele dobânzilor să fie ridicate, ele trebuie să fie atractive în comparație cu ratele dobânzilor din alte țări. Diferențialul de dobândă, adică diferența dintre ratele dobânzilor din două țări, joacă un rol important. Un diferențial de dobândă pozitiv (când rata dobânzii locale este mai mare decât cea din alte țări) face moneda locală mai atractivă pentru investitori.
Inflația
Inflația înseamnă o creștere generală a prețurilor în economie. Când inflația este ridicată, puterea de cumpărare a monedei scade, ceea ce înseamnă că pentru a cumpăra aceleași bunuri și servicii este nevoie de mai mulți bani. Această erodare a puterii de cumpărare face moneda mai puțin atractivă pentru investitori. Investitorii tind să evite monedele care își pierd valoarea din cauza inflației ridicate, preferând monedele mai stabile. Această scădere a cererii pentru moneda afectată de inflație duce la devalorizarea acesteia pe piața valutară.
O inflație ridicată într-o țară face ca produsele și serviciile sale să fie mai scumpe în comparație cu cele din alte țări. Acest lucru poate duce la o scădere a exporturilor și la o creștere a importurilor, ceea ce înseamnă o cerere mai mică pentru moneda națională și o cerere mai mare pentru valutele străine. Țările cu inflație scăzută și economie stabilă devin mai atractive pentru investitori. Monedele acestor țări pot să se aprecieze în raport cu cele ale țărilor cu inflație ridicată.
Starea economiei și creșterea economică
O economie aflată în creștere și stabilă este mai atractivă pentru investitori, atât pentru cei locali, cât și pentru cei internaționali. Creșterea economică susținută indică un mediu favorabil pentru afaceri, randamente mai bune pentru investiții și oportunități de profit. Acest lucru duce la creșterea cererii pentru activele denominate în moneda țării respective, cum ar fi acțiunile, obligațiunile și proprietățile.
Un excedent comercial (exporturi mai mari decât importurile) indică o cerere crescută pentru bunurile și serviciile unei țări, ceea ce poate duce la aprecierea monedei. Pe de altă parte, un deficit comercial persistent poate pune presiune asupra monedei, ducând la depreciere.
Deficitul de cont curent
Un deficit de cont curent apare atunci când valoarea importurilor de bunuri, servicii și transferuri nete depășește valoarea exporturilor. Aceasta înseamnă că țara respectivă trebuie să plătească mai mult în valute străine decât primește. Pentru a face aceste plăți, există o cerere crescută pentru valute străine, ceea ce pune presiune de depreciere asupra monedei naționale.
Pe măsură ce o țară importă mai multe bunuri și servicii, cererea pentru monedele partenerilor comerciali crește, ceea ce poate duce la întărirea acestora în raport cu moneda națională. Dacă investitorii cred că un deficit de cont curent nu este sustenabil pe termen lung, pot anticipa o devalorizare viitoare a monedei și își pot retrage capitalul, ceea ce agravează presiunea de depreciere.
Datoria publică
O datorie publică mare poate semnala că o țară are dificultăți în gestionarea finanțelor sale sau că ar putea avea probleme în a-și onora obligațiile de plată. Aceasta reduce încrederea investitorilor și duce la o scădere a cererii pentru moneda acelei țări, observată rapid în fluctuațiile de cotații valutare. Cu cât datoria publică este mai mare în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), cu atât crește riscul perceput de default (incapacitatea țării de a-și plăti datoriile). Un risc mai mare de default face moneda națională mai puțin atractivă, ducând la deprecierea acesteia.
Politica fiscală și monetară
Deciziile guvernamentale privind cheltuielile, taxele, precum și politicile monetare ale băncilor centrale (cum ar fi intervențiile pe piața valutară) pot avea un impact semnificativ asupra cursului valutar. Modificările în taxare și cheltuieli guvernamentale pot influența economia. De exemplu, creșterea cheltuielilor publice poate stimula economia, crescând cererea pentru monedă națională. Pe de altă parte, creșterea taxelor poate încetini economia și reduce cererea pentru monedă.
Politica monetară care duce la scăderea inflației poate întări moneda națională. În general, o țară cu o rată a inflației mai scăzută va beneficia de aprecierea monedei sale în comparație cu alte valute, deoarece puterea de cumpărare a monedei este menținută.
Fluxurile de capital
Atunci când companiile străine investesc într-o țară prin construirea de fabrici, achiziționarea de companii sau crearea de noi facilități de producție, acestea aduc cu ele capital sub formă de valută străină. Aceasta trebuie convertită în moneda locală, ceea ce crește cererea pentru acea monedă și poate duce la aprecierea acesteia.
De asemenea, dacă o țară oferă randamente mai mari pentru obligațiuni sau alte active financiare datorită ratelor dobânzilor ridicate, va atrage semnificative fluxuri de capital. Această intrare de capital poate duce la aprecierea monedei naționale și influențează puterea de cumpărare – cantitatea de bunuri și servicii care poate fi achiziționată cu o unitate monetară, la un moment dat.
Evenimente politice interne și internaționale
Instabilitatea politică, cum ar fi schimbările frecvente de guvern, protestele sociale sau incertitudinile legislative, determină ieșiri de capital. Investitorii tind să evite țările percepute ca având riscuri politice ridicate, ceea ce duce la deprecierea monedei.
Conflictele armate, tensiunile regionale sau internaționale și războaiele comerciale afectează cursul valutar. De exemplu, un conflict într-o regiune poate duce la o scădere a încrederii în monedele țărilor implicate, ducând la deprecierea acestora. În cazul țărilor exportatoare de energie sau materii prime, conflictele în regiunile de producție vor afecta prețurile resurselor respective și, implicit, cursul valutar.
Comerțul internațional și termenii de schimb
Monedele țărilor cunoscute pentru exporturi de înaltă calitate vor beneficia de o cerere constantă și stabilă, ceea ce contribuie la stabilitatea și aprecierea lor pe termen lung. Surplusurile comerciale susținute tind să aprecieze moneda unei țări, în timp ce deficitele comerciale susținute pot duce la deprecierea acesteia. Termenii de schimb reprezintă raportul dintre prețul bunurilor pe care o țară le exportă și prețul bunurilor pe care le importă. Îmbunătățirea termenilor de schimb înseamnă că prețurile bunurilor de export ale unei țări cresc, în raport cu prețurile bunurilor de import.
Rezerva valutară a băncii centrale
Banca centrală poate utiliza rezervele valutare pentru a interveni direct pe piața valutară în scopul stabilizării cursului valutar. Dacă moneda națională se depreciază prea rapid sau dacă există presiuni speculative, banca centrală poate vinde din rezervele sale valutare (de exemplu, dolari americani, euro) și poate cumpăra moneda națională. Astfel, crește cererea pentru moneda națională și se ajunge la aprecierea acesteia.
Un nivel ridicat al rezervelor valutare este perceput ca semn de sănătate economică și stabilitate financiară. Oferă încredere investitorilor că țara este capabilă să-și onoreze datoriile externe și să facă față șocurilor economice externe. Factorii care influențează cursul valutar interacționează în mod complex, iar impactul lor variază în funcție de contextul economic global, de așteptările pieței și de politicile specifice fiecărei țări.